Resurse

Deficitul de fier apare atunci când cantitatea de fier absorbită de corp nu acoperă necesarul organismului. Aceasta poate fi cauzată fie de o cantitate de fier insuficientă în alimentație, fie de o serie de afecțiuni diferite, care conduc la o pierdere crescută de fier sau la o utilizare inadecvată a fierului. Poate să fie considerat ca fiind o evoluție continuă, trecerea de la o stare a fierului aproape de normal, la deficitul de fier fără anemie și apoi la forma cea mai severă, de deficit de fier cu anemie. ^1,2 Datorită acestui fapt, anemia este deseori utilizată ca și indicator al deficitului de fier. Cu toate acestea, chiar și în formele sale ușoare până la moderate, deficitul de fier care nu a progresat spre anemie duce totuși la o reducere a funcțiilor țesuturilor.2 Termenii anemie, deficit sau carență de fier și anemie feriprivă sunt utilizați uneori în mod inadecvat, ca sinonime.²

Homeostaza fierului poate fi de asemenea afectată de boli cronice și de inflamații, care pot bloca atât absorbția fierului din intestin, cât și transportul fierului. Această stare va duce în final la o anemie cauzată de boli cronice.³

Oboseala cronică reprezintă un simptom nespecific, cu numeroase cauze diferite. Este tratată ca fiind o structură multidimensională, care include extenuarea fizică, oboseala psihică și lipsa energiei.⁴ Este o problemă serioasă de sănătate, deoarece este asociată cu un handicap similar celui determinat la pacienți cu afecțiuni cronice5, precum insuficiența cardiacă cronică, bronhopneumopatie obstructivă cronică și artrita reumatică. ^4,5,6,7,8 Oboseala cronică poate avea un efect advers puternic asupra calității vieții și este considerat un fenomen cu o dimensiune socială, fiziologică și psihologică.⁹

Alegeți-vă alimentele cu atenție pentru a vă menține nivelul optim al fierului în organism

Dacă vă simţiţi extrem de obosit/ă sau prezentaţi orice alte simptome ale carenței de fier, este important să vă întrebaţi dacă dieta dumneavoastră conţine suficient fier. Consumul mai multor alimente bogate în fier este o cale simplă de a vă creşte nivelul de fier şi de a reduce oboseala cronică.
În mod normal puteţi obţine tot fierul necesar pentru organismul dumneavoastră dintr-o dietă echilibrată.¹⁰ Totuşi, se poate ca uneori să nu consumaţi suficiente alimente bogate în fier, chiar dacă altminteri mâncaţi sănătos. Acest lucru este valabil îndeosebi pentru vegetarieni şi vegani care sunt mai mult expuşi riscului de deficit de fier.¹¹ Fierul din surse vegetale, cunoscut ca fier non-hem, este absorbit mai slab de organism decât cel din surse animale. Gradul de absorbţie a fierului din surse vegetale este afectat şi de alte alimente şi băuturi pe care le consumaţi în acelaşi timp.¹⁰ Tabelul de mai jos prezintă exemple de alimente bogate în fier.
S-ar putea, de asemenea, ca dieta dumneavoastră să fi asigurat în trecut necesarul de fier al organismului dumneavoastră, dar că în urma unor schimbări aportul de fier să nu mai corespundă nevoilor crescute. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când rămâneți însărcinată sau dacă ați suferit o operație. Ați putea acum să începeți să vă gândiți la creșterea cantității de fier din alimentație, încât nivelul fierului din organism să se poată restabili.

Există o gamă întreagă de alimente bogate în fier din care puteţi consuma mai mult pentru a vă creşte nivelul de fier. Atât carnea care conţine fier de tip hem3, cât și vitamina C, ajută la absorbţia fierului non-hem. Încercaţi să consumaţi în mod regulat alimente bogate în fier şi să combinaţi surse de fier hem şi non-hem la aceeaşi masă (de pildă carne roşie cu spanac) sau adăugaţi o sursă de vitamina C (de ex. un pahar de suc de portocale) pentru creşterea absorbției fierului.

*Spre deosebire de alţi inhibitori care afectează doar absorbţia fierului non-hem, calciul, precum cel din lapte sau produse lactate, poate inhiba absorbţia fierului atât din surse animale, cât şi vegetale.¹

Dacă sunteţi însărcinată, sau încercaţi să rămâneţi însărcinată, e important să vorbiţi cu medicul dumneavoastră despre alimentele cele mai bogate în fier pe care să le consumaţi. Unele alimente precum ficatul8 sau anumite specii de peşte9 ar trebui evitate în timpul sarcinii.

Similar, dacă sunteţi alergic/ă sau aveţi anumite restricţii alimentare, de pildă în cazul bolii celiace, bolii intestinale inflamatorii (BII), ori dacă aţi fost operat/ă la stomac, consultaţi medicul sau nutriţionistul în legătură cu alimentele de preferat pentru creşterea aportului de fier. Medicul v-ar putea sugera surse suplimentare de fier, cum ar fi comprimatele sau fierul intravenos, pentru a readuce nivelul fierului dumneavoastră în limite normale. Acest lucru poate fi valabil şi în cazul în care suferiţi de anemie feriprivă, în care doar regimul alimentar nu este suficient pentru înlocuirea fierului pierdut.⁶ Odată ce nivelul fierului din organismul dumneavoastră s-a normalizat, dieta bogată în fier este o cale bună pentru menţinerea nivelului acestuia în limite normale.

1. Okonko 2011 J Am Coll Cardiol. 2011;58(12):1241-1251. doi:10.1016/j.jacc.2011.04.040
2. WHO. Iron Deficiency Anemia. Assessment, Prevention, and Control. A Guide for Programme Managers. 2001.
3. Goodnough Transfusion. 2012 Jul;52(7):1584-92. doi: 10.1111/j.1537-2995.2011.03495.x. Epub 2011 Dec 29.
4. Radbruch L, Sabatowski R, Elsner F et al. Validation of the German version of the brief fatigue inventory. J Pain Symptom Manage 2003;25:449–458.
5. Lewis G, Wessely S. The epidemiology of fatigue: more questions than answers. J Epidemiol Community Health 1992;46:92–97.
6. Bergner M, Bobbitt R, Carter W et al. The Sickness Impact Profile: development and final revision of a health status measure. Med Care 1981;19:787–805.
7. Bowers S, Cannizzaro K, Gregus J et al. Outcomes in cardiopulmonary physical therapy: sickness impact profile. Cardiopulm Phys Ther J 2009;20:–19.
8. Witte KK, Clark AL. Why does chronic heart failure cause breathlessness and fatigue? Prog Cardiovasc Dis 2007;49:366–384.
9. Nijrolder I, van der Windt D, de Vries H et al. Diagnoses during follow-up of patients presenting with fatigue in primary care. CMAJ 2009;181:683–687.
10. Hurrell R, Egli I. Iron bioavailability and dietary reference values. Am J Clin Nutr. 2010;91:1461-1467. doi:10.3945/ajcn.2010.28674F.Am.
11. Killip S, Bennett JM, Chambers MD. Iron deficiency anemia. Am Fam Physician. 2007;75(5):671-8.
12. Schümann K, Elsenhans B, Mäurer a. Iron supplementation. J Trace Elem Med Biol. 1998;12(3):129-40. doi:10.1016/S0946-672X(98)80001-1.
13. USDA National Nutrient Database for Standard Reference , Release 25 USDA National Nutrient Database for Standard Reference , Release 25. Available at: https://www.ars.usda.gov/SP2UserFiles/Place/12354500/Data/SR25/nutrlist/....
14. Penney DS, Miller KG. Nutritional counseling for vegetarians during pregnancy and lactation. J Midwifery Womens Health. 2008;53(1):37-44. doi:10.1016/j.jmwh.2007.07.003.
15. Evans EC. The FDA recommendations on fish intake during pregnancy. J Obstet Gynecol Neonatal Nurs. 2002;31(6):715-20.
16. Hartmann S, Brørs O, Bock J, et al. Exposure to retinoic acids in non-pregnant women following high vitamin A intake with a liver meal. Int J Vitam Nutr Res. 2005;75(3):187-94.
17. World Health Organization. Iron deficiency anaemia. Assessment, prevention and control: A guide for programme managers.; 2001:1-114.
18. Evans EC. The FDA recommendations on fish intake during pregnancy. J Obstet Gynecol Neonatal Nurs. 2002;31(6):715-20. 
19. Michael Alleyne, McDonald K. Horne, MDb, and Jeffery L. Miller M. Individualized treatment for iron deficiency anemia in adults. Am J Med. 2008;121(11):943-948. doi:10.1016/j.amjmed.2008.07.012.Individualized.